Sinaxar 24 Mai

Sinaxar 24 Mai

În aceastã lunã, în ziua a douãzeci ºi patra, pomenirea preacuviosului pãrintelui nostru Simeon din Muntele cel minunat.

Acest cuvios a trãit în zilele bãtrânului Iustin, ºi a fost nãscut în Antiohia Siriei, din tatãl Ioan, care era din Edesa, ºi din maica Marta, fiind crescut în aceeaºi cetate a Antiohiei. Iar cele de aci înainte toate lucrurile minunate se spune cã unele s-au întâmplat, iar altele au fost fãcute de el, mai presus de om.

Zãmislirea lui din pântece s-a fãcut prin rugãciune. ªi fãcându-se de ºase ani, el a defãimat toate cele de jos, s-a suit la munte ºi îndatã s-a obiºnuit ºi s-a deprins cu petrecerea cea grea ºi cu rãbdarea. ªi avea adesea dumnezeieºti vedenii ºi îngereºti arãtãri, care-I îndreptau spre cele ce trebuia a face, îl învãþau cu deosebirea între cele bune ºi intre cele rele, adicã cele bune sã aleagã ºi de cele rele sã fugã. ªi înfrângând cele ale trupului ºi hrãnindu-se nu cu omeneascã hranã, ci cu nemuritoare ce i se da de la cer, aºa a petrecut pânã la ieºirea din trup.

Acestea ºi nespusa mulþime a minunilor, le aratã mai pe larg istoria lui; atâta numai este vrednic sã însemnãm, cã lãsând lumea din tânãrã vârstã, s-a dãruit pe sine mânãstirii, la care a fost pogorât din munte, în care locuise ºase ani mai înainte; iar de acolo suindu-se pe stâlp, a stat acolo ani optsprezece. Apoi mergând la Muntele minunat a petrecut zece ani, la un loc înalt de pietre seci. ªi suindu-se pe stâlpul cel mic a petrecut patruzeci ºi cinci de ani, de i s-a fãcut toatã vremea vieþii lui ani optzeci ºi cinci. ªi dintru aceºtia ºaptezeci ºi nouã i-a sãvârºit cu lupta ºi rãbdarea cea mai presus de firea omeneascã, ºi adormind a fost mutat spre mãrirea ºi aºezarea îngerilor.

Tot în aceastã zi, pomenirea sfinþilor mucenici Meletie Stratilatul ºi a celor împreunã cu dânsul: Ioan, ªtefan, Serapion Egipteanul ºi Calinic vrãjitorul (magul); ºi a celor doisprezece comiþi ºi tribuni, ºi a celor trei femei: Marchiana, Paladia ºi Sosona ºi a celor doi prunci: Chiriac ºi Hristina, ºi a tuturor celor unsprezece mii douã sute ºi opt, care împreunã cu dânºii au mãrturisit.

Tot în aceastã zi, pomenirea sfantului Vincentiu de Lerins (sec. V).

Cu ale lor sfinte rugãciuni, Doamne, miluieºte-ne ºi ne mântuieºte pe noi. Amin.