Sinaxar 9 Septembrie

Sinaxar 9 Septembrie

În aceasta luna, în ziua a noua, pomenirea Sfintilor dreptilor Parinti Ioachim si Ana.

Praznuim in aceasta zi pe sfintii Ioachim si Ana, ca unii prin intermediul carora noi toti am aflat Mântuirea, pentru nasterea Preasfintei Stapânei Doamnei noastre de Dumnezeu Nascatoarea.

Sfântul Ioachim, fiul lui Barpatir, era din neamul regelui David, caruia Dumnezeu i-a rânduit ca Mântuitorul sa se nasca din urmasii lui.

Sfânta Ana era fiica lui Matan. Din partea tatalui ei, era din tribul lui Levi, iar dinspre mama sa, era din tribul lui Iuda.

Prin post si rugaciune, dar mai ales prin rânduiala lui Dumnezeu, ei au avut un copil la batrânete, pe Fecioara Maria, Prea Sfânta Nascatoarea de Dumnezeu.

Sfântul Ioachim a murit la ani dupa ce au avut copila, in vârsta de 80 de ani, dupa aducerea si intrarea fiicei lui in Templul de la Ierusalim. Sfânta Ana a murit in vârsta de 70 de ani, la doi ani dupa sfântul Ioachim, ani pe care i-a petrecut in Templu cu fiica ei.

Sfintii Ioachim si Ana sunt adesea invocati in rugaciuni de cuplurile care nu reusesc sa aiba copii.

Iar la praznuim Adormirea sfintei Ana, mama Maicii Domnului.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Severian, care s-a savârsit legându-i-se de picioare bolovani de piatra si apoi spânzurat pe zid.

Sfântul Severian (+ 320) a mucenicit pentru Hristos în cetatea Sevastia (Sebastia) din Armenia în zilele guvernatorului Licius, în anii când crestinii erau persecutati de împaratul Licinius.

A fost descoperit crestin, pentru ca îndemnase si pe cei patruzeci de mucenici de la Lacul Sebastiei (praznuiti la ) spre nevointa muceniciei.

Drept aceea, câteva luni mai târziu (în luna septembrie a aceluiasi an 320) pagânii l-au adus si pe el in fata judecatorului pentru a vina de a fi marturisit credinta crestina. L-au supus la multe chinuri, iar mai apoi l-au agatat pe zidul cetatii Sebastiei, si îngreuindu-i picioarele si grumazul cu bolovani mari de piatra, si-a dat sufletul lui Dumnezeu.

Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Teofan marturisitorul, care a sihastrit mai înainte de Diocletian.

Acest sfânt era din parinti elini; si apropiindu-se catre Hristos, fiind înca prunc, a vazut un copil patimind foarte rau de frig, si l-a îmbracat cu hainele sale. Întrebându-l tatal sau: “Unde-ti sunt hainele, fiul meu?” A raspuns: “Pe Hristos L-am îmbracat”. Iar tatal sau zise: “Cine este Hristos? De vreme ce noi cinstim pe Ermes si pe Apolon”. Atunci copilul, lepadându-se de tatal sau, l-a luat îngerul Domnului, si l-a suit în muntele ce se cheama Diavinon, si l-a dat în seama unui parinte sihastru, care petrecea viata calugareasca de saptezeci si cinci de ani. Si luându-l acel parinte l-a învatat Sfânta Carte si viata calugareasca; si erau hraniti amândoi de un înger. Dupa cinci ani, raposând staretul, copilul a sihastrit în acea pestera cincizeci si opt de ani.

Dupa aceea, fiind povatuit de dumnezeiescul înger, a iesit din pestera, si încalecând pe un leu, a umblat saizeci de stadii, si a predicat pretutindeni credinta în Hristos. Dar fiind prins, împaratii Caros, Carin si Numerian au pus si i-au dat o suta de palme. Dupa aceea, supunându-l la felurite chinuri, si vazând ca prin minunile ce facea el, venea catre Hristos multa multime si se boteza de dânsul, s-au rusinat, si l-au lasat sa petreaca în sihastria sa. Si suindu-se iarasi la pestera în care locuise mai înainte, si petrecând acolo si alti saptesprezece ani în sihastrie, pâna s-au facut toti anii sihastriei lui saptezeci si cinci, s-a mutat catre Domnul.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Hariton, care de sabie s-a savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor Parintilor celor ce s-au adunat în Efes la Sfântul si a toata lumea al treilea Sinod, în zilele împaratului Teodosie cel Mic, si au caterisit pe necredinciosul Nestorie, episcop de Constantinopol.

Acest Sfânt si a toata lumea Sinod s-a adunat pe vremea împaratului Teodosie cel mic, la anii de la Hristos 431, împotriva lui Nestorie patriarhul Constantinopolului, care despartea în doua pe unul Hristos, caci îl zicea ca Hristos nu reuneste in El insusi in mod desarvârsit firea umana si firea dumnezeiasca, si il vedea deci pe Hristos a fi un simplu om divinizat, si nu Dumnezeu întrupat. Astfel, dupa invatatura acestui Nestorie, Preasfânta Maria, Mama lui Iisus, nu poate fi numita Nascatoare de Dumnezeu (Teotokos).

Mai ales datorita harului apostolic si scrierilor inspirate de Duhul Sfânt ale sfântului Chiril de Alexandria (praznuit la ), Sfintii Parinti in numar de doua sute, reuniti in anul 431 la Niceea intr-un Sinod a toata lumea (ecumenic) sub conducerea sfântului Chiril, au zdrobit erezia lui Nestorie si au confirmat credinta primelor doua Sinoade Ecumenice, proclamând clar ca Domnul Iisus Hristos a asumat firea omeneasca in intregime, ca sa ne deschida noua posibilitatea unei adevarate uniri cu firea Sa divina (indumnezeirea).

Cu ale lor sfinte rugãciuni, Doamne, miluieºte-ne ºi ne mântuieºte pe noi. Amin.